REVOLȚIA IMAMULUI HUSSEIN (AS)

Pagina 55

Mahatma Ghandi (1869-1948), liderul spiritual indian, a declarat: „Am învățat de la Imamul Hussein cum se obține izbânda fiind asuprit. Am privit cu atenție în viața Imamul Hussein, cel mai mare martir musulman, și am privit cu grijă la sfânta Kerbala;

aceasta îmi arată că India poate obține victoria, atunci când urmează Imamului Hussein”1%5,

Edward Gibbon, istoricul britanic, spune: „În istoria islamului, în special viața Imamului Hussein se înalță fără seamăn și imposibil de abordat. Fără martiriul său, islamul s-ar fi stins demult. A fost salvatorul islamului și, datorită martiriului său, islamul a prins o așa adâncă rădăcină”196.

Igbal (1876-1938), poetul, afirmă: „Imamul Hussein s-a tăvălit în sânge și praf de dragul adevărului”, iar Moi nuddin Chesti susține: „Imamul Hussein și-a dat capul pe degeaba, dar nu a dat mâna cu Yazid”!%.

Antoine Bara (n. 1943), în cartea sa „Ideologia Imamului Hussein”, menționează: „Nicio bătălie din istoria trecută și modernă a omenirii nu a câștigat mai multă simpatie și admirație și, de asemenea, nu a furnizat mai multe învățăminte decât martiriul lui Hussein în bătălia de la Kerbala”!%,

Pandit Jawaharlal Nehru (1889-1964) a concluzionat:

„Sacrificiul lui Hussein este un exemplu de virtute pentru toate grupurile și comunitățile”.

105 Hussein Revivalism Magazine, Issue No. 2, p. 15.

*% M.M. Namazi, Karbala, un articol preluat din al-Sirat, vol. 3, nr. 3 ;14; Edward Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, vol. 8, p. 87.

1 Safipuri, Shaheed Hassan, „Why? Karbala?” Jafari Observer, Issue nr. 9.

10% Hussein Revivalism Magazine, Issue no. 2, p. 14.

Pagina 56

CONCLUZII

omnia omeiadă a ajuns la sfârșit (132 A.H./749).

Sunt rânduri scrise pe paginile cărților istoricilor

povestind generațiilor ce s-a întâmplat în vremea nedreptei domnii omeiade și ce a făcut aceasta comunității musulmane. În același timp, Imamul Hussein (as) a scris propria cronică prin fiecare picătură a sângelui său, care a fost cel mai puternic mijloc de a demola despotismul, autocrația și tirania.

Martiriul său de la Kerbala i-a dăruit lui o viață veșnică în paginile glorioase ale istoriei, iar umanității o rezistență eternă Împotriva despotismului și împilării. El a devenit torța revoluționarilor, simbolul oamenilor liberi, steagul libertății, speranța celor săraci și împilați și eliberatorul de sclavie.

Bătălia de la Kerbala este o bătălie pentru civilizație mai mult decât o bătălie pentru istorie. Ea întrupează toate trăirile și valorile grandioase umane de la Adam, până la martiriul Imamului.

Conducătorii omeiazi și guvernatorii lor au comis tot felul de asupriri, nedreptăți și samavolnicii. Au alterat adevăratul mesaj al islamului, religia păcii și a dreptății. Au deturnat religia islamului și au comis tot felul de cruzimi în numele acestei religii pașnice.

Istoria însăși se repetă. Se oglindește domnia omeiadă în timpurile noastre civilizate moderne ? Despre ce civilizații discutăm astăzi? Acestea cheltuiesc miliarde de dolari pe arme de distrugere în masă și bombe atomice să șteargă orașele și oamenii de pe fața pământului. Milioane de oameni au rămas fără casă, mor de foamete și boli peste tot în lume, în vreme ce tone de hrană sunt

Pagina 57

risipite, În același timp, există milioane de oameni căutând mâncare prin canale.

Războaie, măceluri, invazii, conflicte, ucidere, crimă, furt, rasism și eliminarea culturilor sunt comise pe timp de pace. Care este valoarea oamenilor și a umanității în zilele noastre? Ființa umană este cea mai ieftină în civilizația modernă. Despre ce libertate vorbesc ei? Este un cuvânt care nu are niciun înțeles în ziua de azi. Allah, în Sfântul Coran, spune: „Noi i-am cinstit pe fii lui Adam și i-am purtat pe ei pe uscat și pe mare și le-am dat ca hrană felurite bunătăți și i-am ales pe ei înaintea multor altora dintre cei pe care i-am creat”!%. Suferința Imamului Hussein (as)

a avut loc pentru a readuce această onoare a copiilor lui Adam.

A fost simbolul păcii și al dreptății. El a chemat la pace, dragoste, dreptate, libertate și respect al drepturilor omenești.

Imamul Hussein (as) a urmat mișcărilor Trimișilor lui Allah, Noe, Ibrahim, Musa, Isa și Mohammad (S). A fost lumina călăuzirii, corabia de salvare care căuta să mulțumească pe oricine aflat în nevoie, musulman sau nemusulman. Dumnezeu a trimis pe Profetul Mohammad (s) ca o milă față de univers: „Și nu te-am trimis decât ca o îndurare pentru lumi”!!0. Imamul Hussein (as)

a dorit să arate mila și dreptatea islamului și să reînsuflețească adevăratul islam care a fost propovăduit de bunicul său Profetul Mohammad (8), ci nu religia care a fost modificată și predicată de Omeiazii care au abătut musulmanii de la adevăr.

inta Imamului Hussein (as) a fost să elibereze oamenii de ignoranța sufletelor lor, eliberându-i pe ei de cătușele sclaviei, deschizându-le inimile către împărăția Domnului lor și călăuzindu-i pe calea cea dreaptă a virtuții și a adevărului. „Vai și amar de voi! Dacă nu aveți nicio religie și nu vă temeți de Ziua Judecății.

Fiți luminați în treburile voastre lumești după cum ați provenit

109 Sfântul Coran, sura Al Isra”, versetul 70.

11 Sfântul Coran, sura Al Anbiya”, versetul 107.

Pagina 58

dintr-o origine nobilă. Opriți-vă de la a-mi strica corturile (rahl)

și a-mi răni familia din cauza gloatei voastră necivilizate”!il.

Corturile au fost arse și totul a fost prădat. Doamnele casei Imamului Hussein (as) au fost luate prizoniere, mâfinile le-au fost legate la spate și au fost scoase la mezat. Acest tratament dezvăluie că Omeiazii nu au dorit doar să-l ucidă pe Imamul Hussein (as), ci au vrut și să distrugă și să umilească Ahl-ul Bayt, pe care Allah i-a curățit de toată întinăciunea (danas) în ochii poporului.

„Conflictul dintre Imamul Hussein (as) și Yazid nu a fost personal, ci pur religios și islamic. Cuvintele Imamului Hussein (as) pot explica principiile sale. Steagul său nu a coborât pe câmpul de bătălie de la Kerbala și nici nu s-a înclinat. EI poate fi văzut acum atât de măreț pe pământul Kerbalei și purtat pe umerii oricărei persoane devotate adevărului. Atât timp cât numele islamului dăinuie, iar adevărul și virtutea există, steagul Imamului Hussein (as) se va ridica măreț în lume și va rămâne așa pentru totdeauna”!!?,

Cauza sa este nemuritoare, iar sângele său curge în venele musulmanilor de-a lungul istoriei, transmițând lecția lui de dreptate, nepărtinire, dragoste, pace, morală, demnitate, cinste, virtute, umanitate și povestind istoria conducătorilor nedrepți și a adepților acestora, care au înrobit poporul în ascultarea lor, în vederea satisfacției lor lumești, pentru câteva monezi de aur și argint!'5, pe care le-au folosit pentru o scurtă perioadă de timp.

De la școala Imamului Hussein (as) liderii ar trebui să învețe cum se conduce, să pătrundă înțelesul autorității și dreptății și cum să se supună Creatorului. Din paginile de la Kerbala, oamenii, indiferent de origini, credințe, religii sau naționalități ar trebui să învețe sensul umanității, cum să trăiască și să fie vii.

1 Abu Makhnaf, Waq'at al-Taf, p. 286-287.

12 Saheb, The Altar and the Shrine, p. 41.

3 al-Tabari, Tarikh, vol. 5, p. 405.

Pagina 59

Setea a fost cea mai cruntă durere în lupta de la Kerbalai"*.

Ei au oprit pe Imamul Hussein (as), familia și însoțitorii săi să bea apă din Eufrat, în scopul de a-i face să se predea!'!5. E nu a cedat, ci a adăpat omenirea cu dragostea, morala și virtuțile sale nobile.

Imamul Hussein (as) a cerut apă de la armata lui Yazid ca să potolească setea copilului său. Răspunsul a fost o săgeată care a fost trasă de soldatul Harmala, iar ținta a fost gâtul gingaș al fiului său'1€. Pruncul a murit, dar cauza Imamul Hussein (as) a devenit nemuritoare.

Imamul Hussein (as) a luptat atât cât a fost necesar în auto-apărare. EI și-a îndeplinit datoria sa față de Allah, Trimisul Său, religia islamului și către umanitate, în așa fel cum nimeni nu putea să o facă într-o asemenea situație. A înfruntat un potop de săgeți și săbii și niciodată nu a întors spatele dușmanilor. Pieptul său a fost grav rănit în diferite locuri!!. Eroul nu putea sta mai mult în șaua calului său. Luptătorul de dragul lui Allah, a Trimisului și religiei sale a atins pământul, iar dușmanul l-a înconjurat din toate părțile. Dreptul a fost străpuns cu sulițe, adevărul a fost măcelărit de săbii și omenirea a fost decapitată și ridicată în vârful suliței!!?. Trupul și mesajul dragostei și salvării au fost zdrobite de copitele cailor.

Au dorit să-l elimine pe Imamul Hussein (as) din drumul lor, dar calea sa cea dreaptă, care a fost cea a lui Nuh (as), Ibrahim (as), Musa (as), Isa (as) și Mohammad (s) nu a fost suprimată. El a reînviat mesajul Trimișilor lui Allah (as) de-a lungul istoriei și ne-a povestit pe pământul Kerbalei istoriile vieților lor și greutățile pe care ei le-au purtat să transmite mesajul lui Allah omenirii pentru a o așeza pe făgașul cel drept.

115 Abu Makhnaf, Waq'at al-Taf, p. 248.

11 Abu Makhnaf, Waq'at al-Taf, p. 281.

“7 al-Tabari, Dalail'ul Imama, p. 72.

118 Saheb, Thae Altar and the Shrine, p. 43.

Pagina 60

Spre deosebire de regii și împărații care au condus asupra pământurilor lor prin forță și despotism, Imamul Hussein (as), începând de la martiriul său, a domnit de-a lungul istoriei și încă stăpânește asupra inimilor și minților milioanelor de asupriți, săraci și căutători de adevăr și dreptate.

Atitudinea sa de la Kerbala nu a uscat niciodată condeiele istoricilor, filosofilor, învățaților, scriitorilor și autorilor din rândurile musulmanilor și nemusulmanilor. Cauza sa este o eternă carte deschisă care nu va fi niciodată închisă. Cuvintele lui Zeinab bint. Ali, atunci când s-a confruntat cu Yazid la curtea acestuia, au devenit adevăr: „Nu vei desființa amintirea noastră și nici nu vei curma revelația noastră”135,

Dacă străbați de la un căpăt la celălalt lumea, vei afla că toate popoarele omagiază amintirea Imamului Hussein (as). În fiecare an, în timpul celor zece zile ale lunii sacre (muharram), care sunt numite Ashura, ei comemorează bătălia de la Kerbala și repetă cuvintele bunicului său, cel mai bun din rândul omenirii și conducătorul (sayyed) fiilor lui Adam, trimisul lui Allah, Mohammad (s): „Hussein este din mine și eu sunt din Hussein.

Fie ca Allah să iubească pe cel care îl iubește pe Hussein”.

În islam nu poți separa religia de politică. Prin urmare, revoluția Imamului Hussein (as) este o revoluție religioasă și politică pentru fundamentarea justiției, corectitudinii și civilizației pe pământ. El a pus temelia revoluției universale a așteptatului mântuitor Imamul Mahdi (as), care va răspândi dreptatea peste tot în lume și va impulsiona fiecare persoană să aprindă flacăra libertății pentru ei înșiși sau pentru cei împilați.

Principiile revoluției Imamului Hussein (as) nu au dispărut odată cu moartea sa. Martiriul său a fost forța de stimulare care a trezit musulmanii și a dezvăluit spiritul nereligios care îngrădise societatea islamică, în general, și guvernarea lui Yazid, în particular.

1 al-Tabarsi, al-Ihtijaj, vol. 2, pp. 307-308; Al-Muqarram, 'Abdu'] Razzaq, Magtal al- Hussein, p. 359; al-Shargawi, Mahmoud, Ahl-ul Bayt, p. 136.

Pagina 61

A fost reînviat spiritul de luptă pentru progresul comunității musulmane și restaurat respectul islamic... Și, mai presus de toate, a inspirat revoluțiile ulterioare împotriva conducătorilor samavolnici, devenind în zilele noastre un simbol a revoluționarilor șiiți, care s-au revoltat împotriva celor care dețin puterea în mod nedrept, și, astfel, a avut o însemnătate specială în consolidarea gândirii șiite în islam.

Plângerea Imamului Hussein

Pagina 64

Allah

Ahl-ul Bayt

Amir al muminun

Ashura

Ashab

Bay'a

Du'a

Fai'

Hijra

al-Hudud al-Imam

al-Injeel

Kerbala

Muharram

Shabeer

Sharia

Sunna

Sayyedu'l shuhada al-Tawrat

Ulu-ul amr

Umma

GLOSAR

Dumnezeu

urmașii Profetului Mohammad (s)

Prințul credincioșilor

ziua azeceaa lunii muharram, sărbătoarea tânguirii pentru martiriul Imamului Hussein (as)

însoțitorii

jurământul de supunere

rugăciune de implorare

prada de război

emigrarea Profetului Mohammad (s) de la Mecca la Medina (622)

limitări

calif (conducătorul comunității musulmane din punct de vedere religios și politic)

Evanghelie

locul bătăliei de la Kerbala

prima lună a calendarului islamic numele unuia dintre fii profetului Aaron (as)

Legea divină

Tradițiile Profetului Mohammad (5)

conducătorul martirilor

Tora

cei care dețin puterea

comunitate

Pagina 65

ABREVIERI

(s) sali Allahu “alayhi wa-'alih (Fie ca Allah să reverse pacea și cinstirea asupra lui și familiei sale)

(as) alaihe-assalam (Pacea fie asupra lui)

Pagina 66

BIBLIOGRAFIE

The Holy Qur'an, with English translation of the Arabic Text and commentary according to the Version of the Holy Ahl/ul Bayt, by S.V. Mir Ahmed Ali. Published by Tahrike Tarsile Qur'an Inc.

First Edition, 1988, New York

Good News Bible, Today's English Version, British Edition, American Bible Society, 1976

Izvoare

Surse arabe clasice

al-Asfahani, Ahmad b. Abdullah (m. 430 A. H.), Hibyatu'! awliya, Beirut, nd.

al-Baghdadi, Ahmad b. Ali al-Khatib (m. 463 A.H.), Tarikh Baghdad, Beirut, nd.

al-Baladhuri, Ahmad b. Yahya (m. 279 A. H./892), Ansab al-Ashraf,

al-Dhahabi, Muhammad b. Ahmad (m. 748 A.H./1374), Siayar A'lamu'l Nubala, Beirut, 1413 A.H./1993

al-Damiri, Kamal al-Din, Muhammad b. Mousa (m. 742-808 A.H./1341/1405), Hayat al-Hayawan al-Kubra, Beirut, nd.

al-Dinawari, Abu Hanifa, Ahmad b. Dawood (m. 282 A.H./895), Kitab al-Akhbar al-Tiwal, Leiden, 1888

al-Harrani, Abu Muhammad, al-Hassan b.Ali (a trăit în secolul al IV-lea A.H.), Tuhafu'lan Al al-Rasul, Beirut, 1394 A.H./1974