DUMNEZEU Șl ATRIBUTELE SALE

Pagina 1

“2 SAYYID MUITABA MUSAVI LARI

DUINEALU

ATRIBUTELE SALE

+

LECȚII DE DOCTRINĂ ISLAMICĂ

+

EDITURA „ARGUS"

Pagina 2

SAYYID MOJTABA MUSAVI LARI

DUMNEZEU ȘI ATRIBUTELE SALE

Pagina 4

SAYYID MOJTABA MUSAVIE

LARGI

DUMNEZEU ȘI

ATRIBUTELE SALE

Lecții de doctrină islamică

Traducere de:

Ana Cătănea și Andrei Miroiu

EDITURA ARGUS - 1998

Pagina 6

Dumnezeu și atributele Sale

CUPRINS

Despre autor... i 7

Prefața autorului la prima ediție a cărții... 10 Lecția întâi:

Evoluția fenomenului religios de-a lungul epocilor........... 13 Lecția a doua;

Natura profundă a omului îl îndeamnă pe acesta să-L caute

pe Dumnezeu... 21

Lecția a treia: |

Dumnezeu și metoda experimentală .............. ii 31 Lecția a patra:

Credința într-o realitate invizibilă implică mai mult decât Dumnezeu... 39 Lecția a cincea;

Manifestările lui Dumnezeu în natură... oa 50 Lecția a șasea;

Lumea are nevoie de Cel care nu are nevoie de nimic ........ 69 Lecția a șaptea:

Caracterul limitat al lanțului cauzalității ....... 78 Lecția a opta:

Demagogie pseudo-științifică ....... o. 86

Lecția a noua:

Cum ni se înfățișează Dumnezeu în Coran ................ 101 Lecția a zecea:

Condițiile ca un obiect să fie demn de venerat.............. 107

Lecția a unsprezecea:

Incomparabilitatea atributelor divine .................... 117

Pagina 7

Lecția a douăsprezecea:

Puterea infinită a Lui Dumnezeu ........ cc 128 Lecția a treisprezecea:

Cunoașterea nemărginită a Lui Dumnezeu ................ 134 Lecția a paisprezecea:

Opinii privind dreptatea Lui Dumnezeu... 140

Lecția a cincisprezecea:

O analiză a nefericirii și a dificultăților vieții ............... 146 Lecția a șaisprezecea:

Încercările ca formă de regăsire a credinței ................ 153 Lecția a șaptesprezecea:

Unele aspecte ale inegalități... 158

Lecția a optsprezecea:

O viziune generală asupra problemei... 166

Lecția a nouăsprezecea:

Liberul arbitru... 177

Lecția a douăzecea:

Formele voinței Lui Dumnezeu ....... cc 190

Lecția a douăzeci și una:

O interpretare greșită a sorții și destinului. ................ 199

Note eee 205

Pagina 8

Dumnezeu și atributele Sale

Despre autor

Sayyid Mujtaba Lari este fiul decedatului Ayatollah Ali Asghar Lari, unul dintre cei mai mari oameni de știință religioși și una dintre personalitățile vieții sociale ale Iranului. Bunicul său a fost Ayatollah Haji Sayyid Abd ul-Husayn Lari, care a luptat pentru libertate, în Revoluția Constituțională. De-a lungul luptelor sale îndelungate împotriva regimului de opresiune din vremea sa, el a încercat să pună bazele unei guvernări islamice, fapt a cărui reușită a avut loc pentru scurt timp în Larestan.

Sayyid Mujtaba Lari s-a născut în 1314 ( 1935 ), în orașul Lar, unde și-a desăvârșit educația primară, inițiindu-și totodată studiile asupra Islamului. În 1322 ( 1953 ) părăsește orașul Qum pentru a-și continua studiile despre științele islamice sub îndrumarea profesorilor. și învățătorilor din instituții religioase și chiar sub aceea a principalelor autorități din jurisprudență ( maraji” ), ml ace lu

in 1342 ( 1962 ) devine colaborator la Maktab-i-lslam, 0. revistă religioasă și științifică, fiind autorul unei serii de articole despre etica islamică. Ulterior, aceste articole au fost grupate într-o. carte publicată sub titlul E/hical and Psychological Problems ( Probleme de etică și psihologie ). Au fost publicate nouă ediții ale originalului în liraba persană al cărții, acesta fiind de asemenea tradus în arabă Și, nu de mult timp, și în franceză. |

ln 1542 ( 1963 ) se deplasează în Germania pentru un tratament, întorcându-se în Iran după o ședere de câteva luni, unde scrie o carte numită The Face af Western Civilisation ( Fața civilizației occidentale ).

Cartea conține o discuție comparată despre civilizația islamică și cea occidentală, scopul autorului fiind acela de a unmări, în baza unei comparații. cuprinzătoare, argumențate și exacte, superioritatea civilizației vaste și multidimensionale a Islamului față de cea occidentală, Recent, această carte a fost tipărită pentru a șaptea oară. În

„1349 ( 1970 ) ea a fost tradusă în engleză de specialistul în civilizația orientală F.G. Goulding, atrăgând atenția în Europa. În diverse reviste Și

Pagina 9

ziare din occident au apărut articole referitoare la carte, iar canalul de televiziune BBC a organizat un interviu cu traducătorul cărții, în care au fost discutate motivele traducerii cărții și primirea de care s-a bucurat în Anglia. Până în prezent, ediția în limba engleză a cărții a fost publicată de trei ori în Anglia, de cinci ori în Iran și de două ori în America.

La aproximativ trei ani după apariția variantei englezești a cărții, Rudolf Singler, un profesor universitar german, a realizat traducerea acesteia în limba germană, traducere care s-a bucurat de o deosebită influență în Germania. Unul dintre liderii Partidului Social Democrat i-a trimis o scrisoare traducătorului cărții, prin care îl informa despre impresia profundă pe care i-a lăsat-o cartea, determinându-l să-și schimbe concepțiile despre Islam, menționând totodată că va recomanda cartea și prietenilor săi. Versiunea în limba germană a fost tipărită de trei ori.

Concomitent cu apariția primei versiuni în limba germană a cărții, un om de știință musulman din India, Maulana Raushan Ali, a realizat traducerea acesteia în urdu, pentru a putea fi distribuită în India și Pakistan, Această variantă în urdu a fost tipărită de trei ori.

De asemenea, Sayyid Mujtaba Musavi Lari este autorul unui pamflet ce vizează unitatea divină ( fauhid ), care a fost tradus în Anglia și publicat de câteva ori în America.

În 1343 (1964 ) el înființează o organizație caritabilă în orașul Lar, în scopul propagării Islamului, al familiarizării acestuia în rândul tinerilor de la sate, al ajutorării celor aflați în nevoi. Această organizație s-a menținut până în 1346 ( 1967). Principala sa realizare a constat în trimiterea studenților în științe religioase în mediul rural, pentru a face accesibil Islamul copiilor și tinerilor, în donarea de haine pentru copii, în dotarea școlilor cu cărți și instrumente de scris, în construirea a numeroase moschee, școli și clinici la orașe și sate, în asigurarea de diferite servicii.

Sayyid Mujtaba Musavi Lari rămâne consecvent preocupărilor sale legate de etica islamică, scriind noi articole legate de această temă. În 1353 (1974 ) apare o colecție de articole, revizuite și îmbogățite, grupate într-o carte, cu titlul The Function of Ethics în Human Developemeni (Funcția eticii în dezvoltarea umană). Până în prezent, cartea a fost tipărită de șase ori.

Pagina 10

Dumnezeu și atributele Sale

În 1357 (1978 ) călătorește în America, la invitația organizației islamice din această țară. Ulterior, se. deplasează în Anglia și Franța, iar în urma întoarcerii în Iran, începe să scrie, pentru revista Soroush, o serie de articole referitoare la ideologia Islamului. Ulterior, aceste articole au fost adunate în patru volume referitoare la credințele fundamentale ale Islamului ( 7auhid, dreptatea divină, condiția profeților, a imamilor și reînvierea), sub titlul The Foundations of Islamic Doctrine ( Bazele doctrinei islamice).

Aceste patru volume au fost traduse în arabă, câteva părți ale acestora aflându-se deja la a treia tipărire. Varianta în engleză a primului volum alcătuiește lucrarea de față, celelalte volume vor fi de asemenea traduse și publicate. De asemenea sunt pe cale de apariție variantele urdu, hindi și franceză; deja au apărut două volume ale variantei în franceză.

In 1359 ( 1980 ) Sayyid Mujtaba Musavi Lari pune bazele unei organizații în Qum, numită Biroul de Distribuire a Culturii Islamice în Străinătate. Aceasta se ocupă cu trimiterea de copii. gratis ale lucrărilor traduse către persoanele interesate din lumea întreagă. De asemenea și-a asumat și sarcina tipăririi Coranului în vederea distribuirii acestuia gratis în rândul indivizilor musulmani, al instituțiilor și școlilor religioase din Africa.

Pagina 11

Cuvântul înainte al autorului la prima ediție a cărții

Ceea ce-l îndepărtează pe om de la cunoașterea realității, aruncându-l într-un vârtej al depravării, este vidul ideologic și intelectual. În ziua de azi suntem martorii unei irosiri a forțelor creatoare ale omului; vedem cum oamenii își întorc privirea de la cea mai abundentă sursă de gândire, care este religia, lăsând ca ideologia lumii moderne să le acapareze viața intelectuală.

Generația din ziua de azi, însetată și entuziasmată, beneficiază de o serie de cunoștințe prin care așa ziși filozofi și oameni de știință își fac cunoscute doctrinele lor imperfecte. Prin ideile lor, ei urmăresc să răspundă nevoilor generației actuale, dar de fapt sunt incapabili să găsească un înțeles sau un scop al vieții.

Modul de gândire centrat pe o singură perspectivă, care stă la baza acestor idei, nu poate fi o hrană adecvată pentru spiritele active ale vremii, fiind desconsiderat acolo unde inteligența și logica sunt valorile în virtutea cărora se desfășoară viața.

Fără îndoială, injustiția, ferocitățile, mizeria și disfuncțiile provin din contradicțiile existente între om și lume.

Noi credem că Islamul, cu ideologia sa, fundamentată pe “tauhid”, prin analizele filozofice și științifice aprofundate asupra lumii materiale și asupra realității obiective, prin relevarea dimensiunilor existenței, este în măsură să anuleze toate contradicțiile și incoerențele, oferindu-i omului o cale prin care, prin acțiune susținută, să-și proiecteze viitorul.

Oricare sistem de credințe, conceput în baza unor principii universale, trebuie să fie adus în discuție pentru fiecare generație, ținându-se de fiecare dată cont de criteriile epocii. În consecință, gânditorii și gardienii spiritualității, familiarizați cu spiritul epocii și conștienți de necesitatea aprofundării studiilor în probleme fundamentale pentru a putea vedea astfel în ce măsură inovațiile aduse de știința și filozofia modernă răspund acestor probleme, trebuie să acorde o atenție deosebită acestor întrebări, angajându-se cu grijă și seriozitate în rezolvarea lor, având un sprijin în bazele gândirii islamice.

Pagina 12

Lucrarea de față își propune să prezinte, într-o formă concisă și accesibilă, principiile de bază ale gândirii islamice, păstrând atât limbajul simplu cât și argumentația filozofică. De vreme ce scopul nostru a fost acela de a produce o lucrare relativ concisă, am evitat să acordăm un spațiu larg opiniilor diferiților gânditori și oameni de știință.

Prima parte a lucrării abordează principiile monoteismului și ale dreptății divine. Sperăm ca abordările de față să contribuie la cunoașterea viziunii islamice asupra acestor probleme fundamentale.

Sayyid Mujbata Musavi Lari