Ruga a 32-a: rugă către El, după terminarea rugăciunii de noapte ca spovedire de păcat

 

rugă către El, după terminarea rugăciunii (1) de noapte ca spovedire de păcat

 

اللَّهُمَّ يَا ذَا الْمُلْكِ الْمُتَأَبِّدِ بِالْخُلُودِ

al-laahum-ma yaa d’aal- mul-kil-mutaab-bidi bil-khulood

1. Dumnezeule, Tu, Cel care ai regatul dăinuitor de-a pururi,

 

وَ السُّلْطَانِ الْمُمْتَنِعِ بِغَيْرِ جُنُودٍ وَ لَا أَعْوَانٍ

was-sul-t’aan al-mum-tanii’ bighay-ri junoodiw-wa laaa aa’-waan

2. Stăpân de neînvins, fără oșteni sau ajutoare,

 

وَ الْعِزِّ الْبَاقِي عَلَى مَرِّ الدُّهُورِ وَ خَوَالِي الْأَعْوَامِ وَ مَوَاضِي الْأَزمَانِ وَ الْأَيَّامِ

wal-i’z-zil-baaqee a’laa mar-rid-duhoori wa khawaaleel-aa’-waami wamawaaz”eel-az-maani wal-ay-yaam

3. Putere veșnică peste scurgerea veacurilor, ducerea anilor, trecerea vremurilor și a zilelor!

 

عَزَّ سُلْطَانُكَ عِزّاً لَا حَدَّ لَهُ بِأَوَّلِيَّةٍ، وَ لَا مُنْتَهَى لَهُ بِآخِرِيَّةٍ

a’z-za sul-t’aanuka i’z-zal-laa h’ad-da lahoo biw-walee-yatiw-wa laa muntahaa lahoo biaakharee-yah

4. Puterea stăpânirii Tale este o putere ce nu are hotar întru început și nici margine întru sfârșit!

 

وَ اسْتَعْلَى مُلْكُكَ عُلُوّاً سَقَطَتِ الْأَشْيَاءُ دُونَ بُلُوغِ أَمَدِهِ

was-taa’-laa mul-kuka u’loo-wana saqat’atil-ash-yaaa-u doona bulooghi amadih

5. Regatul Tău se înalță falnic față de lucrurile care s-au prăbușit înainte de a-și atinge sorocul,

 

وَ لَا يَبْلُغُ أَدْنَى مَا اسْتَأْثَرْتَ بِهِ مِنْ ذَلِكَ أَقْصَى نَعْتِ النَّاعِتِينَ

wa laa yab-lughu ad-naa mas-taa-thar-ta bihee min d’alika aq-s’aa naa’-tin-naai’teen

6. fără să atingă nici cel mai de jos prag a ceea ce ai lăsat în urmă, care nu poate fi descris nici pe departe de nimeni!

 

ضَلَّتْ فِيكَ الصِّفَاتُ، وَ تَفَسَّخَتْ دُونَكَ النُّعُوتُ، وَ حَارَتْ فِي كِبْرِيَائِكَ لَطَائِفُ الْأَوْهَامِ

z”al-lat feekas’-s’ifaat wa tafas-sakhat doonakan-nuu’wt wa h’aarat fee kib-reeaaa-ika lat’aaa-iful-aw-haami

7. Trăsăturile se pierd în Tine, descrierile în afara Ta sunt lipsite de noimă, iar finețurile închipuirilor sunt buimace dinaintea măreției Tale!

 

كَذَلِكَ أَنْتَ اللَّهُ الْأَوَّلُ فِي أَوَّلِيَّتِكَ، وَ عَلَى ذَلِكَ أَنْتَ دَائِمٌ لَا تَزُولُ

kad’alika antal-laahul-aw-walu feee aw-walee-yatik wa a’laa d’alika anta daaa-imul-laa tazool

8. Tu ești Dumnezeu, Întâiul în întâietatea Ta, și totodată Tu ești Veșnicul, care nu piere!

 

وَ أَنَا الْعَبْدُ الضَّعِيفُ عَمَلاً، الْجَسِيمُ أَمَلاً، خَرَجَتْ مِنْ يَدِي أَسْبَابُ الْوُصُلَاتِ إِلَّا مَا وَصَلَهُ رَحْمَتُكَ، وَ تَقَطَّعَتْ عَنِّي عِصَمُ الآْمَالِ إِلَّا مَا أَنَا مُعْتَصِمٌ بِهِ مِنْ عَفْوِكَ

wa anaal-a’b-d az”-z”ae’efu a’malaan al-jaseemu amalaa kharajat mee-yadeee as-baabul-wus’ulaati il-laa maa was’alahoo rah’-matuk wa taqat’-t’aa’t a’n-nee i’s’amul-aaamaali il-laa maaa ana mua’-tas’imum-bihee min a’f-wik

9. iar eu sunt robul, slab la trudă, uriaș în nădejde. Legăturile mele mi-au scăpat din mână în afară de ceea ce s-a legat prin mila Ta; înlănțuirea mea cu speranțele a fost frântă, în afară de cea cu iertarea Ta.

 

قَلَّ عِنْدِي مَا أَعْتَدُّ بِهِ مِنْ طَاعَتِكَ، و كَثُرَ عَلَيَّ مَا أَبُوءُ بِهِ مِنْ مَعْصِيَتِكَ وَ لَنْ يَضِيقَ عَلَيْكَ عَفْوٌ عَنْ عَبْدِكَ وَ إِنْ أَسَاءَ، فَاعْفُ عَنِّي

qal-la i’ndee maaa aa’-tad-du bihee min t’aaa’tik wa kathura a’lay-ya maaa abooo-u bihee mim-maa’-s’eeatik wa lay-yaz”eeqa a’lay-ka a’f-wun a’n a’b-dika wa in asaaa-a faa’-fu a’n-nee

10. S-a micșorat partea din mine care Te ascultă și s-a mărit partea răzvrătită față de Tine, la care m-am întors. Dar nu-Ți va fi greu să-l ierți pe robul Tău, chiar când face rele! Iartă-mă și pe mine, așadar!

 

اللَّهُمَّ وَ قَدْ أَشْرَفَ عَلَى خَفَايَا الْأَعْمَالِ عِلْمُكَ، وَ انْكَشَفَ كُلُّ مَسْتُورٍ دُونَ خُبْرِكَ، وَ لَا تَنْطَوِي عَنْكَ دَقَائِقُ الْأُمُورِ، وَ لَا تَعْزُبُ عَنْكَ غَيِّبَاتُ السَّرَائِرِ

al-laahum-ma waqad ash-rafa a’laa khafaayaal-aa’-maali i’l-muk wankashafa kul-lu mas-toorin doona khub-rik wa laa tant’awee a’nka daqaaa-iqul-umoor wa laa taa’-zubu a’nka ghay-yibaatus-saraaa-ir

11. Dumnezeule, știința Ta veghează asupra lucrărilor tăinuite, iar orice ascuns ți se dezvăluie fără a fi înștiințat de el, amănuntele lucrurilor nu se pot ascunde de Tine și nicio taină nu-Ți scapă niciodată.

 

وَ قَدِ اسْتَحْوَذَ عَلَيَّ عَدُوُّكَ الَّذِي اسْتَنْظَرَكَ لِغَوَايَتِي فَأَنْظَرْتَهُ، وَ اسْتَمْهَلَكَ إِلَى يَوْمِ الدِّينِ لِإِضْلَالِي فَأَمْهَلْتَهُ

wa qadi as-tah’-wad’a a’lay-ya a’doo-wukal-lad’ee s-tanz’araka lighawaayatee faanz’ar-tah was-tam-halaka ilaa yaw-mid-deeni liiz”-laalee faam-hal-tah

12. Peste mine însă a pus stăpânire dușmanul Tău, cel ce Ți-a cerut răgaz pentru a mă duce în ispită, iar Tu i-ai dat acest răgaz, cel ce Ți-a cerut păsuire până în Ziua Judecații de Apoi pentru a mă rătăci, iar Tu i-ai dat această păsuire!

 

فَأَوْقَعَنِي وَ قَدْ هَرَبْتُ إِلَيْكَ مِنْ صَغَائِرِ ذُنُوبٍ مُوبِقَةٍ، وَ كَبَائِرِ أَعْمَالٍ مُرْدِيَةٍ حَتَّى إِذَا قَارَفْتُ مَعْصِيَتَكَ، وَ اسْتَوْجَبْتُ بِسُوءِ سَعْيِي سَخْطَتَكَ، فَتَلَ عَنِّي عِذَارَ غَدْرِهِ، وَ تَلَقَّانِي بِكَلِمَةِ كُفْرِهِ، وَ تَوَلَّى الْبَرَاءَةَ مِنِّي، وَ أَدْبَرَ مُوَلِّياً عَنِّي، فَأَصْحَرَنِي لِغَضَبِكَ فَرِيداً، وَ أَخْرَجَنِي إِلَى فِنَاءِ نَقِمَتِكَ طَرِيداً

faaw-qaa’nee wa qad harab-tu ilay-ka min- s’aghaaa-iri d’unoobim-moobiqah wa kabaaa-iri aa’-maalim-mur-deeah h’at-taaa id’aa qaaraf-tu maa’-s’eeatak was-taw-jab-tu bisooo-i saa’-yee sakh-t’atak fatala a’n-nee i’d’aara ghad-rih wa talaq-qaanee bikalimati kuf-rih wa tawal-laal-baraaa-ata min-nee wa ad-bara muwal-leeana a’n-nee faas’-h’aranee lighaz”abika fareedaa wa akh-rajaneee ilaa finaaa-i naqimatika t’areedaa

13. Astfel m-a trântit pe când alergam la Tine cu greșelile mici, rușinoase, și cu faptele grozave de pierzanie dătătoare, și atunci, chiar dacă am urât nesupunerea față de Tine, meritându-Ți mânia prin reaua mea strădanie, el mi-a născocit o pricină pentru trădarea-mi mișelească, apoi mi-a dat să cunosc cuvântul nerecunoștinței sale, luându-mi nevinovăția și întorcându-mi spatele, lăsându-mă de izbeliște, singur, în pustiirea mâniei Tale, îmbrâncindu-mă ca pe un hăituit în curtea răzbunării Tale.

 

لَا شَفِيعٌ يَشْفَعُ لِي إِلَيْكَ، وَ لَا خَفِيرٌ يُؤْمِنُنِي عَلَيْك، وَ لَا حِصْنٌ يَحْجُبُنِي عَنْكَ، وَ لَا مَلَاذٌ أَلْجَأُ إِلَيْهِ مِنْكَ

laa shafeeu’y-yash-fau’ leee ilay-k wa laa khafeeruy-yoo-minunee a’lay-k wa laa h’is’-nuy-yah’-jubunee a’nk wa laa malaad’un al-jaa ilay-hee mink

14. Nu exista nici un mijlocitor între mine și Tine, nici un ocrotitor care să îmi asigure protecția împotriva Ta, nici o cetate care să mă ascundă de Tine, nici un adăpost unde să cer găzduire în afară de Tine!

 

فَهَذَا مَقَامُ الْعَائِذِ بِكَ، وَ مَحَلُّ الْمُعْتَرِفِ لَكَ، فَلَا يَضِيقَنَّ عَنِّي فَضْلُكَ، وَ لَا يَقْصُرَنَّ دُونِي عَفْوُكَ، وَ لَا أَكُنْ أَخْيَبَ عِبَادِكَ التَّائِبِينَ، وَ لَا أَقْنَطَ وُفُودِكَ الآْمِلِينَ، وَ اغْفِر لِي، إِنَّكَ خَيْرُ الْغَافِرِينَ

fahd’aa maqaamul-a’aa-id’i bika wa mah’al-lul-mua’-tarifi lak falaa yaz”eeqan-na a’n-nee faz”-luk wa laa yaq-s’uran-na doonee a’f-wuk wa laaa akun akh-yaba i’baadikat-taaa-ibeen wa laaa aq-nat’a wfoodikal-aaamileen wagh-fir leee in-naka khay-rul-ghaafireen

15. Acesta este locul celui ce-Ți cere Ție oblăduire, celui ce Ți se spovedește Ție: nu lăsa harul Tău să se piardă de la mine, nu lăsa iertarea Ta să se îngusteze pentru mine! Nu mă lăsa să fiu cel mai dezamăgit dintre robii Tăi și nici cel mai deznădăjduit dintre cei care vin la Tine cu așteptări! Iartă-mi mie, căci Tu ești cel mai bun dintre iertători!

 

اللَّهُمَّ إِنَّكَ أَمَرْتَنِي فَتَرَكْتُ، وَ نَهَيْتَنِي فَرَكِبْتُ، وَ سَوَّلَ لِيَ الْخَطَاءَ خَاطِرُ السُّوءِ فَفَرَّطْتُ

al-laahum-ma in-nak amar-tanee fatarak-t wa nahay-tanee farakib-t wa saw-wala leeal-khat’aaa-a khaat’irus-sooo-i fafar-rat’-t

16. Dumnezeule, Tu mi-ai poruncit, însă eu am neglijat. Tu mi-ai interzis, însă eu am săvârșit. Gândul cel rău mi-a strecurat greșeala, iar eu am dat pe dinafară.

 

وَ لَا أَسْتَشْهِدُ عَلَى صِيَامِي نَهَاراً، وَ لَا أَسْتَجِيرُ بِتَهَجُّدِي لَيْلًا، وَ لَا تُثْنِي عَلَيَّ بِإِحْيَائِهَا سُنَّةٌ حَاشَا فُرُوضِكَ الَّتِي مَنْ ضَيَّعَهَا هَلَكَ

wa laaa as-tash-hidu a’laa s’eeaamee nahaaraa wa laaa as-tajeeru bitahaj-judee lay-laa wa laa tuth-nee a’lay-ya biih’-yaaa-ihaa sun-natun h’aashaa furooz”ikal-latee man z”ay-yaa’haa halak

17. Nu pot chema ziua ca martor al postirii mele și nici ocrotire nu-i pot cere nopții pentru priveghiul meu; nici o lege nu mă laudă pentru însuflețirea ei. Ce bine ar fi fost să-mi fac datoria față de Tine, căci cine o neglijează, piere.

 

وَ لَسْتُ أَتَوَسَّلُ إِلَيْكَ بِفَضْلِ نَافِلَةٍ مَعَ كَثِيرِ مَا أَغْفَلْتُ مِنْ وَظَائِفِ فُرُوضِكَ، وَ تَعَدَّيْتُ عَنْ مَقَامَاتِ حُدُودِكَ إِلَى حُرُمَاتٍ انْتَهَكْتُهَا، وَ كَبَائِرِ ذُنُوبٍ اجْتَرَحْتُهَا، كَانَتْ عَافِيَتُكَ لِي مِنْ فَضَائِحِهَا سِتْراً

wa las-tu atawas-salu ilay-ka bifaz”-li naafilatin maa’ katheeri maaa agh-fal-tu miw-waz’aaa-ifi furooz”ik wa taa’d-day-tu a’m-maqaamaati h’udoodika ilaa h’urumaatin antahak-tuhaa wa kabaaa-iri d’unoobin aj-tarah’-tuhaa kaanat a’afeeatuka lee min faz”aaa-ih’ihaa sit-raa

18. Nu pot să Te implor pentru un lucru de nimic, când eu am fost nepăsător la multe din cerințele datoriei față de Tine și am trecut peste hotarele stabilite de Tine, siluind cele sfinte și săvârșind greșeli groaznice pentru care am avut credința în îngăduința Ta ca acoperire.

 

وَ هَذَا مَقَامُ مَنِ اسْتَحْيَا لِنَفْسِهِ مِنْكَ، وَ سَخِطَ عَلَيْهَا، وَ رَضِيَ عَنْكَ، فَتَلَقَّاكَ بِنَفْسٍ خَاشِعَةٍ، وَ رَقَبَةٍ خَاضِعَةٍ، وَ ظَهْرٍ مُثْقَلٍ مِنَ الْخَطَايَا وَاقِفاً بَيْنَ الرَّغْبَةِ إِلَيْكَ وَ الرَّهْبَةِ مِنْكَ

wa had’aa maqaamu man as-tah’-yaa linaf-sihee mink wa sakhit’a a’lay-haa wa raz”eea a’nka fatalaq-qaaka binaf-sin khaashia’h wa raqabatin khaaz”ia’h wa z’ah-rim-muth-qalim-mina alkhat’aayaa waaqifam-bay-nar-ragh-bati ilay-ka war-rah-bati mink

19. Aceasta este poziția celui rușinat de el însuși dinaintea Ta, supărat pe el însuși și mulțumit de Tine. El se întâlnește cu Tine, cu suflet smerit, cu capul plecat, cu spatele îngreunat de atâtea păcate, șovăind între tânjirea către Tine și teama de Tine.

 

وَ أَنْتَ أَوْلَى مَنْ رَجَاهُ، وَ أَحَقُّ مَنْ خَشِيَهُ وَ اتَّقَاهُ، فَأَعْطِنِي يَا رَبِّ مَا رَجَوْتُ، وَ آمِنِّي مَا حَذِرْتُ، وَ عُدْ عَلَيَّ بِعَائِدَةِ رَحْمَتِكَ، إِنَّكَ أَكْرَمَ الْمَسْئُولِينَ

wa anta aw-laa mar-rajaahoo wa ah’aq-qu man khasheeahoo wa at-taqaah faaa’-t’inee yaa rab-bi maa rajaw-t wa aaamin-nee maa h’ad’ir-t wa u’d a’lay-ya bia’aa-idati rah’-matik in-naka ak-ramul-mas-ooleen

20. Tu ești cel mai vrednic dintre cei la care el ar putea nădăjdui, cel care merita cel mai mult pioșenia și smerenia sa. Așadar, dă-mi, Doamne, ceea ce nădăjduiesc, ferește-mă de ceea ce îmi este frică și întoarcete către mine cu mila Ta! Tu ești Mult-dăruitorul dintre cei cărora li se cere!

 

اللَّهُمَّ وَ إِذْ سَتَرْتَنِي بِعَفْوِكَ، وَ تَغَمَّدْتَنِي بِفَضْلِكَ فِي دَارِ الْفَنَاءِ بِحَضْرَةِ الْأَكْفَاءِ، فَأَجِرْنِي مِنْ فَضِيحَاتِ دَارِ الْبَقَاءِ عِنْدَ مَوَاقِفِ الْأَشْهَادِ مِنَ الْمَلَائِكَةِ الْمُقَرَّبِينَ، وَ الرُّسُلِ الْمُكَرَّمِينَ، وَ الشُّهَدَاءِ وَ الصَّالِحِينَ، مِنْ جَارٍ كُنْتُ أُكَاتِمُهُ سَيِّئَاتِي، وَ مِنْ ذِي رَحِمٍ كُنْتُ أَحْتَشِمُ مِنْهُ فِي سَرِيرَاتِي

al-laahum-ma wa id’ satar-tanee bia’f-wik wa tagham-mat-tanee bifaz”-lika fee daaril-fanaaa-i bih’az”-ratil-ak-faaa-i faajir-nee min faz”eeh’aati daaril-baqaaa-i i’nda mawaaqifil-ash-haad minal-malaaa-ikatil-muqar-rabeen war-rusulil-mukar-rameen wash-shuhadaaa-i was’-s’aalih’een min jaarin kuntu ukaatimuhoo say-yi-aatee wa min d’ee rah’imin kuntu ah’-tashimu min-hoo fee sareeraatee

21. Dumnezeule, de vreme ce Tu m-ai acoperit cu îngăduința Ta și m-ai învăluit cu harul Tău, în lăcașul pieirii, în prezența celor de potriva mea, egalilor, apără-mă de ceea ce m-ar face de rușine în Lăcașul Veșniciei, în fața martorilor, dintre îngerii cei apropiați și trimișii cei preacinstiți, dintre martiri și drepți, în fața vecinului față de care am ascuns relele mele, a neamurilor de care mă sfiam, tăinuindu-mi gândurile.

 

لَمْ أَثِقْ بِهِمْ رَبِّ فِي السِّتْرِ عَلَيَّ، وَ وَثِقْتُ بِكَ رَبِّ فِي الْمَغْفِرَةِ لِي، وَ أَنْتَ أَوْلَى مَنْ وُثِقَ بِهِ، وَ أَعْطَى مَنْ رُغِبَ إِلَيْهِ، وَ أَرْأَفُ مَنِ اسْتُرْحِمَ، فَارْحَمْنِي

lam athiq bihim rab-bi fis-sit-ri a’lay wa wathiq-t bika rab-bi fil-magh-firati lee wa anta aw-laa maw-wuthiqa bih wa aa’-t’aa mar-rughiba ilay-h wa ar-afu mani as-tur-h’im far-h’am-nee

22. Nu am încredere în ei, Doamne, că mă vor acoperi, însă am încredere în Tine, Doamne, că mă vei ierta! Tu ești cel mai de încredere dintre cei în care poți avea încredere, Tu ești cel mai darnic față cei care caută la Tine și cel mai blând față de cei care cer milă. Așadar, miluiește-mă, Doamne!

 

اللَّهُمَّ وَ أَنْتَ حَدَرْتَنِي مَاءً مَهِيناً مِنْ صُلْبٍ مُتَضَايِقِ الْعِظَامِ، حَرِجِ الْمَسَالِكِ إِلَى رَحِمٍ ضَيِّقَةٍ سَتَرْتَهَا بِالْحُجُبِ، تُصَرِّفُنِي حَالاً عَنْ حَالٍ حَتَّى انْتَهَيْتَ بِي إِلَى تَمَامِ الصُّورَةِ، وَ أَثْبَتَّ فِيَّ الْجَوَارِحَ كَمَا نَعَتَّ فِي كِتَابِكَ نُطْفَةً ثُمَّ عَلَقَةً ثُمَّ مُضْغَةً ثُمَّ عَظْماً ثُمَّ كَسَوْتَ الْعِظَامَ لَحْماً، ثُمَّ أَنْشَأْتَنِي خَلْقاً آخَرَ كَمَا شِئْتَ

al-laahum-ma wa anta h’adar-tanee maaa-am-maheenaa min s’ul-bim mutaz”aaa-iqil-i’z’aami h’arijil-masaalik ilaa rah’imin z”ay-yqatin satar-tahaa bil-h’ujub tus’ar-rifunee h’aalana a’n h’aalin h’at-taa antahay-ta beee ilaa tamaamis’-s’oorah wa ath-bat-ta fee-yal-jawaarih’ kamaa naa’t-ta fee kitaabik nut’-fatan thum-ma a’laqatan thum-ma muz”-ghatan thum-ma i’z’aamana thum-ma kasaw-tal-i’z’aama lah’-mana thum-ma anshaa-tanee khal-qan aaakhar kamaa shi-t

23. Dumnezeule, Tu m-ai scoborât dintr-o apă lepădată, din șira spinării, pe căi delicate, într-o mitră strâmtă pe care ai acoperit-o cu văluri (2); și m-ai preschimbat, apoi din stare în stare, până m-ai adus la plăsmuirea desăvârșită și mi-ai rânduit mădularele, așa cum ai descris în Cartea Ta; o picătură, apoi un cheag, apoi un țesut, apoi oasele, după care ai îmbrăcat oasele cu carne și m-ai zidit ca altă făptură, așa cum ai vrut (3).

 

حَتَّى إِذَا احْتَجْتُ إِلَى رِزْقِكَ، وَ لَمْ أَسْتَغْنِ عَنْ غِيَاثِ فَضْلِكَ، جَعَلْتَ لِي قُوتاً مِنْ فَضْلِ طَعَامٍ وَ شَرَابٍ أَجْرَيْتَهُ لِأَمَتِكَ الَّتِي أَسْكَنْتَنِي جَوْفَهَا، وَ أَوْدَعْتَنِي قَرَارَ رَحِمِهَا

h’at-taaa id’aa ah’-taj-tu ilaa riz-qika wa lam as-tagh-ni a’n gheeaathi faz”-lik jaa’l-ta lee qootam-min faz”-li t’aa’amiw-wa sharaabin aj-ray-tahoo liamatikal-latee as-kantanee jaw-fahaa wa aw-daa’-tanee qaraara rah’imihaa

24. Și chiar atunci când aveam nevoie de întreținerea Ta, neputându-mă lipsi de ajutorul harului Tău, mi-ai dat ca hrană cele mai bune bucate și băuturi pe care le-ai adus la îndemâna roabei Tale în al cărei pântec m-ai găzduit și în al cărei vas trainic al mitrei m-ai așezat.

 

وَ لَوْ تَكِلْنِي يَا رَبِّ فِي تِلْكَ الْحَالَاتِ إِلَى حَوْلِي، أَوْ تَضْطَرُّنِي إِلَى قُوَّتِي لَكَانَ الْحَوْلُ عَنِّي مُعْتَزِلًا، وَ لَكَانَتِ الْقُوَّةُ مِنِّي بَعِيدَةً

wa law takil-nee yaa rab-bi fee til-kal-h’aalaati ilaa h’aw-leee aw taz”-t’ar-runeee ilaa qoo-watee lakaanal-h’aw-lu a’n-nee mua’-tazilaa wa lakaanati alqoo-watu min-nee bae’edah

25. Dacă, în acele stări, m-ai fi încredințat, Doamne, propriei mele forțe sau m-ai fi silit să recurg la propria mea putere, forța mi-ar fi fost răzlețită de la mine, iar puterea, undeva departe.

 

فَغَذَوْتَنِي بِفَضْلِكَ غِذَاءَ الْبَرِّ اللَّطِيفِ، تَفْعَلُ ذَلِكَ بِي تَطَوُّلًا عَلَيَّ إِلَى غَايَتِي هَذِهِ، لَا أَعْدَمُ بِرَّكَ، وَ لَا يُبْطِئُ بِي حُسْنُ صَنِيعِكَ، وَ لَا تَتَأَكَّدُ مَعَ ذَلِكَ ثِقَتِي فَأَتَفَرَّغَ لِمَا هُوَ أَحْظَى لِي عِنْدَكَ

faghad’aw-tanee bifaz”-lika ghid’aaa-al-bar-ril-lat’eef taf-a’lu d’alika bee tat’aw-wulana a’lay-ya ilaa ghaayatee had’ih laaa aa’-damu bir-rak wa laa yub-t’i-u bee h’us-nu s’aneei’k wa laa tataak-kadu maa’ d’alika thiqatee faatafar-ragha limaa huwa ah’-z’a lee i’ndak

26. Așadar, Tu m-ai hrănit prin harul Tău cu mâncarea cea mai bună, blândețea; Tu ai făcut aceasta pentru mine în dărnicia Ta către mine, până în ziua de astăzi. Nu-mi lipsește bunătatea Ta și nici binefacerile Tale nu se lasă așteptate. Cu toate acestea, încrederea mea nu a devenit atât de neclintită, încât să mă dedic întrutotul celor plăcute Ție.

 

قَدْ مَلَكَ الشَّيْطَانُ عِنَانِي فِي سُوءِ الظَّنِّ وَ ضَعْفِ الْيَقِينِ، فَأَنَا أَشْكُو سُوءَ مُجَاوَرَتِهِ لِي، وَ طَاعَةَ نَفْسِي لَهُ، وَ أَسْتَعْصِمُكَ مِنْ مَلَكَتِهِ، وَ أَتَضَرَّعُ إِلَيْكَ فِي صَرْفِ كَيْدِهِ عَنِّي

qad malakash-shay-t’aanu i’naanee fee sooo-iz’-z’an-ni waz”aa’-fil-yaqeen faanaa ash-koo sooo-a mujaawaratihee lee wa t’aaa’ta naf-see lah wa as-taa’-s’imuka mim-malakatih wa ataz”ar-rau’ ilay-ka fee s’arf-i kaydihee ‘annee

27. Diavolul a pus stăpânire pe căpăstrul meu din pricina neîncrederii și slabei mele convingeri. Mă plâng de reaua adăpostire pe care mi-a dat-o, de supunerea sufletului meu față de el! Te rog, Doamne, să mă ocrotești de stăpânirea lui și Te implor să înlături vicleșugurile lui de la mine!

 

وَ أَسْأَلُكَ فِي أَنْ تُسَهِّلَ إِلَى رِزْقِي سَبِيلًا، فَلَكَ الْحَمْدُ عَلَى ابْتِدَائِكَ بِالنِّعَمِ الْجِسَامِ، وَ إِلْهَامِكَ الشُّكْرَ عَلَى الْإِحْسَانِ وَ الْإِنْعَامِ، فَصَلِّ عَلَى مُحَمَّدٍ وَ آلِهِ، وَ سَهِّلْ عَلَيَّ رِزْقِي، وَ أَنْ تُقَنِّعَنِي بِتَقْدِيرِكَ لِي، وَ أَنْ تُرْضِيَنِي بِحِصَّتِي فِيما قَسَمْتَ لِي، وَ أَنْ تَجْعَلَ مَا ذَهَبَ مِنْ جِسْمِي وَ عُمْرِي فِي سَبِيلِ طَاعَتِكَ، إِنَّكَ خَيْرُ الرَّازِقِينَ

wa as-aluka feee an tusah-hila ilaa riz-qee sabeela falakal-h’am-du a’laa ab-tidaaa-ika bin-nia’mil-jisaami haamikash-shuk-ra a’laal-ih’-saani wal-in-a’am fas’al-li a’laa muh’am-madiw-wa aaalih wasah-hil a’lay-ya riz-qee wa an tuq-nia’nee bitaq-deerika lee wa an tur-z”eeanee bih’is’-s’atee feemaa qasam-ta lee wa an taj-a’la maa d’ahaba min jis-mee wau’m-ree fee sabeeli t’aaa’tik in-naka khay-rur-raaziqeen

28. Îți cer, Doamne, să-mi înlesnești calea către chivernisire, căci a Ta este slava pentru începutul binefacerilor Tale nemăsurate și insuflarea recunoștinței pentru dăruire și binecuvântare! Binecuvântează-i pe Muḥammad și pe ai săi și fă-mi și mie chiverniseala lesnicioasă, convinge-mă de ceea ce mi-ai hărăzit, fă-mă să fiu mulțumit de partea pe care mi-ai împărțit-o mie și să faci ca tot ceea ce se duce din ființa și din viața mea să fie pentru calea ascultării Tale! Tu ești cel mai bun dintre dăruitori!

 

اللَّهُمَّ إِنِّي أَعُوذُ بِكَ مِنْ نَارٍ تَغَلَّظْتَ بِهَا عَلَى مَنْ عَصَاكَ، وَ تَوَعَّدْتَ بِهَا مَنْ صَدَفَ عَنْ رِضَاكَ، وَ مِنْ نَارٍ نُورُهَا ظُلْمَةٌ، وَ هَيِّنُهَا أَلِيمٌ، وَ بَعِيدُهَا قَرِيبٌ، وَ مِنْ نَارٍ يَأْكُلُ بَعْضَهَا بَعْضٌ، وَ يَصُولُ بَعْضُهَا عَلَى بَعْضٍ

al-laahum-ma in-neee su’wd’u bika min-naar taghal-laz’-ta bihaa a’laa man a’s’aak wa tawaa’-a’t-ta bihaa man s’adafa a’r-riz”aak wa min-naarin-nooruhaa z’ul-mah wa hay-yinuhaaa aleem wa bae’eduhaa qareeb wa min-naaree-yaa-kulu baa’-z”ahaa baa’-z” wa yas’oolu baa’-z”uhaa a’laa baa’-z”

29. O, Dumnezeule, eu Îți cer oblăduire de focul (4) pe care-l ațâți în vâlvătaie pentru cel care nu Te ascultă, făgăduit celui ce se răzlețește de la mulțumirea Ta; de focul a cărui lumină este întuneric, a cărui ușurința este durerea, a cărui depărtare este aproape; de focul ale cărui părți se înghit unele pe altele, se năpustesc unele asupra altora;

 

وَ مِنْ نَارٍ تَذَرُ الْعِظَامَ رَمِيماً، وَ تَسقِي أَهْلَهَا حَمِيماً، وَ مِنْ نَارٍ لَا تُبْقِي عَلَى مَنْ تَضَرَّعَ إِلَيْهَا، وَ لَا تَرْحَمُ مَنِ اسْتَعْطَفَهَا، وَ لَا تَقْدِرُ عَلَى التَّخْفِيفِ عَمَّنْ خَشَعَ لَهَا وَ اسْتَسْلَمَ إِلَيْهَا تَلْقَى سُكَّانَهَا بِأَحَرِّ مَا لَدَيْهَا مِنْ أَلِيمِ النَّكَالِ وَ شَدِيدِ الْوَبَالِ

wa min-naarin tad’arul-i’z’aama rameemaa wa tas-qeee ah-lahaa h’ameemaa wa min-naaril-laa tub-qee a’laa man taz”ar-raa’ ilay-haa wa laa tar-h’amu mani as-taa’-t’afahaa wa laa taq-diru a’laat-takh-feefi a’m-man khashaa’ lahaa was-tas-lama ilay-haa tal-qaa suk-kaanahaa bih’ar-ri maa laday-haa min aleemin-nakaali washadeedil-wabaal

30. de focul care preface oasele în pulbere (5) , care-i adapă pe oaspeții săi cu apă clocotindă (6); de Focul care nu-l cruță pe cel care-l invocă, care nu are milă de cel ce-i cere îndurare și nu are nicio putere să-l aline pe cel care se smerește dinaintea lui și i se supune; ci își întâmpină oaspeții cu ce are mai nimicitor: pedeapsă dureroasă și răutate cruntă.

 

وَ أَعُوذُ بِكَ مِنْ عَقَارِبِهَا الْفَاغِرَةِ أَفْوَاهُهَا، وَ حَيَّاتِهَا الصَّالِقَةِ بِأَنْيَابِهَا، وَ شَرَابِهَا الَّذِي يُقَطِّعُ أَمْعَاءَ وَ أَفْئِدَةَ سُكَّانِهَا، وَ يَنْزِعُ قُلُوبَهُمْ، وَ أَسْتَهْدِيكَ لِمَا بَاعَدَ مِنْهَا، وَ أَخَّرَ عَنْهَا

wa au’wd’u bika min- a’qaaribihaal-faaghirati af-waahuhaa wa h’ay-yaatihaas’-s’aaliqati binyaabihaa wa sharaabihaal-lad’ee yuqat’-t’iu’ am-a’aa-a wa af-idata suk-kaanihaa wa yanziu’ quloobahum wa as-tah-deeka limaa baaa’da min-haa wa akh-khara a’n-haa

31. Eu Îți cer oblăduire de scorpionii săi cu gurile hămesite, de năpârcile sale cu colți necruțători și de băuturile sale care le vor sfâșia măruntaiele (7) și sufletele oaspeților săi și le vor smulge inimile. Eu cer îndrumare de la Tine pentru a mă ține departe de el și a-l face să întârzie!

 

اللَّهُمَّ صَلِّ عَلَى مُحَمَّدٍ وَ آلِهِ، وَ أَجِرْنِي مِنْهَا بِفَضْلِ رَحْمَتِكَ، وَ أَقِلْنِي عَثَرَاتِي بِحُسْنِ إِقَالَتِكَ، وَ لَا تَخْذُلْنِي يَا خَيْرَ الْمُجِيرِينَ

al-laahum-ma s’al-li a’laa muh’am-madiw-wa aaalih wa ajir-nee min-haa bifaz”-li rah’-matik wa aqil-nee a’tharaatee bih’us-ni iqaalatik wa laa takh-d’ul-nee yaa khay-ral-mujeereen

32. Dumnezeule, binecuvântează-i pe Muḥammad și pe ai săi, ferește-mă de el (de foc) prin prinosul milei Tale, scutește-mă de poticneli, așa cum știi mai bine, și nu mă părăsi, o, Tu, cel mai bun Oblăduitor!

 

اللَّهُمَّ إِنَّكَ تَقِي الْكَرِيهَةَ، وَ تُعْطِي الْحَسَنَةَ، وَ تَفْعَلُ مَا تُرِيدُ، وَ أَنْتَ عَلَى كُلِّ شَيْ‌ءٍ قَدِيرٌ

al-laahum-ma in-nak taqeel-kareehah wa tua’-t’eel-h’asanah wa taf-a’lu maa tureed wa anta a’laa kul-li shay-in qadeer

33. Dumnezeule, Tu ferești de urâciune, dăruiești binefacere, faci ceea ce vrei, căci Tu asupra tuturor ai puterea.

 

اللَّهُمَّ صَلِّ عَلَى مُحَمَّدٍ وَ آلِهِ، إِذَا ذُكِرَ الْأَبْرَارُ، وَ صَلِّ عَلَى مُحَمَّدٍ وَ آلِهِ، مَا اخْتَلَفَ اللَّيْلُ وَ النَّهَارُ، صَلَاةً لَا يَنْقَطِعُ مَدَدُهَا، وَ لَا يُحْصَى عَدَدُهَا، صَلَاةً تَشْحَنُ الْهَوَاءَ، وَ تَمْلَأُ الْأَرْضَ وَ السَّمَاءَ

al-laahum-ma s’al-li a’laa muh’am-madiw-wa aaaliheee id’aa d’ukiral-ab-raar wa s’al-li a’laa muh’am-madiw-wa aaalihee makh-talafal-lay-lu wan-nahaar s’alaatal-laa yanqat’iu’ madaduhaa wa laa yuh’-s’aa a’daduhaa s’alaatan tash-h’anul-hawaaa-a wa tam-laal-ar-z”a was-samaaa-

34. Dumnezeule, binecuvântează-i pe Muḥammad și pe ai săi, atunci când sunt pomeniți pioșii și iarăși, binecuvântează-i pe Muḥammad și pe ai săi, atâta timp cât noaptea și ziua vin una în urma celeilalte, cu o binecuvântare ce nu se întrerupe în timp și nu poate fi socotită printr-un număr, o binecuvântare care va încărca văzduhul și va umple pământul și cerul!

 

صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ حَتَّى يَرْضَى، وَ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَ آلِهِ بَعْدَ الرِّضَا، صَلَاةً لَا حَدَّ لَهَا وَ لَا مُنْتَهَى، يَا أَرْحَمَ الرَّاحِمِينَ

s’al-laal-laahoo a’lay-hee h’at-taa yarz”aa wa s’al-laal-laahoo a’lay-hee wa aaalihee baa’-dar-riz”aa s’alaatal-laa h’ad-da lahaa wa laa muntahaa yaaa ar-h’amar-raah’imeen

35. Dumnezeu să-l binecuvânteze până când va fi mulțumit, Dumnezeu să-i binecuvânteze pe el și pe ai săi, mai presus de mulțumire, cu o binecuvântare fără de hotar și fără de sfârșit, o, Tu, Milosul miloșilor!

 


(1) Este vorba de ṣalāt „rugăciune rituală”.
(2) Coran 32: 7.
(3) Coran 23: 12-14.
(4) Iadul.
(5) Coran 36: 78.
(6) Coran 47: 15.
(7) Coran 47: 15.

 

Înapoi la Cuprins

 

Biblioteca islamică: Cunoașterea islamului